Priorităţile astea.......

Câteodată când începi să minţi nu mai e cale de întoarcere.....şi aşa e şi în cazul ei.....pt că eu nu pot să trec cu vederea toate tâmpeniile ei......s-a terminat...tot....şi de acum o să stau şi o să privesc cum se auto-distruge....şi atat......
A venit în sfârşit timpul să-mi stabilesc priorităţiile.....şi ea a fost unul dintre ele,dar pt că nu prea ştie să asculte nu mai e....e doar ea....soră-mea....
Ieri am zis şi eu adevărul....şi chiar dacă am văzut cât de dezamăgitor a fost....totul a fost mai bine după pt că nu e bine să alimentezi o iluzie degeaba...măcar dacă ar fi fost frumoasă,dar nu e nici pe aproape.....şi doare...doare tot ce fac eu,fiecare decizie pe care o iau...şi sincer..cred ca trebuie să mă opresc......trebuie să redevin eu......şi acum mă simt ca o pisică...una pierdută care trebuie salvată......doar că de data asta...o să mă salvez singură....pt ca nu prea am de ales în ultmul timp.....sunt doar eu....şi nu sunt prioritatea nimănui..doar a mea....aşa că o să-mi iau viaţa în propriile mâini şi gata...totul e mai uşor...chiar dacă e mai greu.........

Atât....

Stări de spirit....
                        asta trebuie dat altora.....
                                        ...nu conţinuturi....
                                        ...nu sfaturi....
                                         ...nu învăţături......


    doar stări de spirit............

Riscuri....prea multe....

Azi mi-am dat seama ce risc îmi asum de fiecare dată când ies pe afară noaptea şi nu îmi pasă...ar trebui să-mi pese.....se pot întâmpla muulte chestii destul de neplăcute....
Dar eu îmi asum acest risc...şi de multe ori mă întreb dacă merită şi apoi îmi dau seama că da....şi nu în acelaşi timp....e foarte complicat.....dar probabil că dacă vreodată o să se întâmple ceva eu nu o să mai ies din casă...decât moartă poate......e un risc pe care mi-l asum.....şi merită dar nu prea......e doar complicat...ştiu pt ce mi-l asum.....e un compromis pt chestii normale.....pur şi simplu sper să nu se întâmple ceva..EVER......

Nimic....

De mâine începe şcoala din nou...E trist că nu pot să-mi iau o vacanţă când nu sunt bolnavă şi să pot să ies pe afară şi să mă bucur de viaţă......cred că asta e şi problema.....facem prea multe chestii undeva închişi...încât nu ne dăm seama cât timp a trecut cu adevărat....şi apoi e seară.....şi dimineaţa.....o luăm de la capăt...

Avem nevoie de o vacanţă....una lungă...şi utilă....şi prin utilă mă vreau să spun că ar trebui să ne bucurăm de fiecare clipă....să nu stăm şi să ne plângem că ne plictisim.....

De exemplu...eu....acum am un fel de mini-vacanţă....şi ce fac cu ea?...un mare nimic....doar mă uit la filme şi seriale şi aştept să mă simt mai bine într-o zi......dar am o scuză.....sunt răcită......ştiu că asta nu înseamnă că nu pot să mă distrez...dar pt mine distracţia nu ar trebui stricată la fiecare minut de un muc din nas care s-a gândit că nu-i mai place staţiunea nara dreaptă sau stângă...deci la mine...e puţin mai complicat....

Aş vrea să ştiu de ce sunt atâtea puncte în tot ce scriu.....la testele la mate ar fi genial să pui doar puncte...dar nu....nu stiu...probabil pt că îmi e greu să-mi exprim tonul vocii şi pauzele de rigoare din capul meu.....şi atunci totul devine.....un şir de punctuleţe...ce drăguţ...!!!

Deci...revenind.......nu ştiu de ce am început să scriu azi....nu am absolut nimic de zis...poate doar faptul că nu am ceva de zis...dar ar fi prea stupid...chiar şi pt mine.....îmi doresc să pot scrie şi spune ce vreau în propoziţii mai puţin lungi şi cu mai multă logică...şi nu ştiu cum ...aşa că priveşte şi învaţă......eu nu vreau să scriu nimic azi şi totuşi deja am scris mult...dar parcă nu aş şterge...poate că ceva de aici e ok...sau poate că nu...dar măcar am încercat......adică hey!!!...sunt bolnavă...poate delirez.....

Cum spuneam...propoziţii scurte şi la obiect...pt că nu toţi oamenii înţeleg ce vreau eu să zic......desigur că se poate şi mai scurte,logice etc.....dar eu sunt un pic mai complicată de atat....

Sick...

Un lucru interesant la starea mea actuală este că nu mă plâng....nu sunt ca ceilalţi care nu fac altceva decât să se plângă...dar nici nu susţin că sunt ok.....tot ce fac mai exact este să stau închisă în casă şi să mă gândesc oare cum e afară pt oamenii sănătoşi....mie imi e frig de la orice adiere de oxigen.....deci......probabil că e febră....cred că o să aflu pe la 3 şi ceva cand doctoriţa minune îmi va da pastilele magice şi mă va trimite acasă....ea ştie.....sau poate că nu....oricum...partea bună la tot iadul acesta în care de fapt e mai frig decât credeam este că există posibilitatea să scap de sport....
De fapt poate că mai sunt şi alte chestii....dar partea cea mai naşpa e că lui nu-i pasă dacă ia şi el o bucăţică de germen....nu că eu aş face mai altfel...dar totuşi....câteodată...e bine să te fereşti...măcar puţin.....

Aş putea să citesc.....dar nu prea vreau..pt că ştiu că dacă o să încep să citesc nu o să mai pot să mă opresc sau...o să-mi dai frâu liber gândirii şi atunci....toate chestiile rele care oricum erau prezente în jurul meu vor părea că sar pe mine şi mă mestecă de vie.....


Deci mai bine...nu....aşa că....rămân doar filmele....care nu prea mă lasă să mă gândesc la ce vreau.....pt ca ele sunte deja prea complicate ca să mai intru şi eu în ele....

Ironia sorţii..:))

Asta sunt eu......în acest moment genial al vieţii mele....drăguţ nu-i aşa?Doar eu şi Bucus....:))




Asta e chiar urât din partea vieţii...să mă lase să visez că o să vorbesc în sfârşit cu lumea...că o să-mi zic părerea orice ar fi şi apoi îmi dă această stupidă răceală ca să nu mai pot să vorbesc cel putin o săptămână.....
Teoretic aş putea să vorbesc...dar doare .....şi parcă mă zgârie pe creier vocea mea răguşită şi probabil că îi scap şi pe alţii de la o tortură de genu.....
Aşa că stau acasă şi mă bucur de bolnăviciunea mea...pe care sper să nu o mai dau la nimeni ....nu îi doresc nimănui aşa ceva.....pur şi simplu sper să nu fie ceva mai grav şi maică-mea să decidă să-mi scoată amigdalele sau ceva...pt că sincer nu vreau....sunt ale mele şi mereu am trăit cu ele în această stare naşpa....şi desigur că poate e vina lor pt care sunt mereu slăbită...dar parcă nu prea vreau totuşi să le scoată.....sunt o parte din mine până la urmă....şi sunt şi o mare parte din viaţa mea....poate că am altceva...poate nu e de la ele...chiar dacă le simt extrem de mari....poate doar mi se pare şi totul o să fie bine...fără antibiotice halucinogene....m-am săturat....mereu când sunt şi eu ok sufleteşte trebuie să mă îmbolnăvesc şi să stric totul....şi apoi o iau de la capăt.....
Totuşi e drăguţ cum unele persoane chiar se chinuie sa mă facă să mă simt mai bine......într-un fel e revigorant...dar în acelaşi timp obositor...mai ales dacă stau să îi urmăresc cum se agită prin casă doar ca să-mi aduca nişte chestii ciudate şi reci......şi tot ce fac eu este să încerc să-i urmăresc....şi nu prea pot...mă simt ca o drogată....nu mai pot să urmăresc lumea...pot doar să zac şi să aştept o minune...

Never shut up !!!

Azi am decis să nu mai tac....să încep să vorbesc cu toată lumea (care merită) ...pt că dacă doar stau şi ascult nu o să rezolv nimic....nu e ca şi cum e ceva de rezolvat dar m-am gândit că ar fi ceva să încep şi eu să fac parte din conversaţii....să nu mai fiu doar acea fată invizibilă care tace şi ascultă....am decis să încep să-mi zic teoriile chiar dacă sunt mega stupide sau ilogice...pt că am observat că nimeni nu se mai gândeşte la ceea ce urmează să spună.....şi pe asta e bazată distracţia până la urmă....din asta se nasc amintirile amuzante şi alte chestii...
Deci da....de acum spun tot ce există în mintea mea bolnavă.....e timpul să fiu văzută....să nu mai fiu doar o fantomă trecătoare.....şi lumea care nu mă cunoaşte va avea în sfârşit şansa să mă vadă şi audă aşa cum sunt....

It's time....să trec de la asta...

                                               

      

  La asta...:)